Bienala Internaţională de Pictură de la Chişinău – eveniment cu o dimensiune europeană

Data: 2 Dec, 2009 / Categoria: Presa / Vizualizari: 4179 / Comentarii: 0



Bienala Internaţională de Pictură, organizată pentru prima dată la Chişinău, a fost inaugurată marţi, 1 decembrie, şi întruneşte 142 de lucrări ale 110 artişti plastici din 13 ţări ale lumii, printre care nume mari din pictura românească. Expoziţia, considerată drept una de excepţie, poate fi vizitată, la Centrul Internaţional Expoziţional Constantin Brâncuşi, până la 17 decembrie curent.

O încercare de a atrage atenţia artiştilor plastici din străinătate către Chişinău


Preşedintele juriului a fost dr. în artă Valentin Ciucă, cunoscut critic de artă din România, iar curatorul expoziţiei – directorul Muzeului Naţional de Artă din Chişinău, Tudor Zbârnea. Curatorul expoziţiei a declarat că bienala este o primă încercare de a atrage atenţia artiştilor plastici din străinătate către Chişinău, de a crea un loc de „convergenţă culturală şi, în acelaşi timp, o extensie spre exterior”. Potrivit lui Tudor Zbârnea, bienala se desfăşoară în cadrul unei oferte calitative de participare artistică. „Artiştii plastici, din diferite ţări, cu diverse lucrări – încearcă să întregească o reală panoramă a limbajelor artistice, în care se contopesc diverse curente cu varii tendinţe estetice, de orientare modernă şi tradiţională”, susţine directorul Muzeului Naţional de Artă.
Ministrul Culturii, Boris Focşa, prezent la eveniment, a apreciat iniţiativa desfăşurării bienalei drept o idee inedită, foarte utilă pentru integrarea în spaţiul cultural european, precizând că este un eveniment important pentru cultura şi arta din Republica Moldova.

Un eveniment românesc şi european, deopotrivă


În ce priveşte menirea juriului, Valentin Ciucă a spus că a fost o riscantă responsabilitate. „A fost chiar extrem de dificil. Bienala de la Chişinău este un eveniment cu o dimensiune europeană, nu doar ca substanţă. Salut acest eveniment deopotrivă românesc şi european. Acest exerciţiu critic al nostru s-a transformat treptat în unul de admiraţie - am identificat un spaţiu cultural remarcabil, un spaţiu de competenţă şi excelenţă. Este lecţia marilor maeştri. Expoziţia, în aparenţă, este un fel de caleidoscop, care sfârşeşte însă în ideea de unitate şi coerenţă, deşi fiecare a prezentat, prin lucrările sale, un discurs al singurătăţii. Văd multe lucrări ale artiştilor basarabeni care trăiesc şi activează în străinătate, care sunt un fel de ambasadori (neplătiţi de nimeni, decât de suferinţa lor)”, a menţionat Valentin Ciucă. Criticul a precizat că arta este cea care umanizează şi dă sens existenţei noastre.
Potrivit lui, bienala de la Chişinău este o formulă absolut europeană, iar, ca eveniment, are o valoare exponenţială. Deşi la expoziţia-concurs au participat şi artişti români foarte cunoscuţi în lume, ei au venit la Chişinău nu neapărat să concureze, ci din solidaritate şi din dorinţa de comunicare, a spus preşedintele juriului.
Solicitat de FLUX, directorul Galeriei Brâncuşi, Tudor Braga, a declarat că dacă la începutul anilor 90 era o diferenţă mare dintre discursul artiştilor plastici basarabeni şi a confraţilor de peste Prut, acum situaţia s-a schimbat radical. În opinia sa, bienala este o iniţiativă reuşită, chiar şi prin faptul că artişti din 13 ţări au participat cu lucrările lor. „Sper că bienala va exercita o influenţă reală asupra procesului creator. Iar prin răspunsul artiştilor de peste hotare se recunoaşte statutul artiştilor plastici din Republica Moldova, faptul că într-adevăr sunt la o cotă internaţională”, a spus Tudor Braga.

„Artiştii plastici din Republica Moldova pot sta, cu fruntea sus, alături de artiştii europeni”


Premiul Mare a fost acordat cunoscutului pictor român Gheorghe Anghel, în vârstă de 60 de ani, care acum câţiva ani a fost distins cu Medalia de Aur a Academiei de Arte din Franţa. „Artiştii plastici din Republica Moldova pot sta, cu fruntea sus, alături de artiştii europeni. Am avut studenţi de excepţie veniţi din Republica Moldova şi pe această cale le mulţumesc profesorilor basarabeni că au pregătit generaţii de copii talentaţi, foarte serioşi”, a spus artistul plastic. El a precizat că una din lucrările sale va fi donată Muzeului Naţional de Artă din Chişinău.
Premiul I a revenit artistului plastic basarabean Simion Zamşa, în vârstă de 52 de ani, care a fost surprins de această apreciere. „Mă simt oarecum jenat în contextul culorilor acestei expoziţii. Ce am văzut la colegii mei mi-a părut mult mai valoros şi sper să învăţ încă multe”, a menţionat Simion Zamşa. „Eu sunt din breasla graficii. Pictura este altceva, totuşi, are altă tehnologie şi eu încă încerc să învăţ multe lucruri. Cred că până să ajung să învăţ, se termină calea artistică”, a declarat pentru FLUX Simion Zamşa. Artistul plastic a spus că bienala reprezintă, calitativ, o expoziţie bună, poate chiar mai bună decât „Saloanele” desfăşurate anual de UAP. În ce priveşte concurenţa cu reputaţi artişti din alte ţări, Zamşa a spus că aceasta este singura cale de a creşte şi a comunica. „Marea bucurie este că artişti dintre cei mai buni din România au acceptat să participe. Pentru Chişinău, bienala înseamnă că mai avem şanse de a supravieţui, deşi în domeniul artelor plastice noi n-o ducem prost, în sensul că suntem activi”, a spus Simion Zamşa.
Premiul II a fost acordat lui Constantin Flondor, reputat pictor român, originar dintr-o familie de patrioţi bucovineni.
Premiul III a fost înmânat unei artiste plastice din Tokyo, Japonia, Tomoko Kazama-Ober, căreia i-a revenit şi Trofeul Muzeului Naţional de Artă „ArtMuzeum”.
Premiul Fundaţiei Sturza a fost acordat patriarhului de vârstă al expoziţiei, Paul Gherasim, artist plastic român cunoscut în multe ţări ale lumii. „Am venit din Moldova, în Moldova”, a spus distinsul artist plastic, exprimându-şi bucuria de a împărtăşi această experienţă de comunicare cu confraţii săi de la Chişinău.
Ministerul Culturii din Chişinău a acordat trei Diplome de Excelenţă - lui Vasile Tolan (România), precum şi Angelei Tomasenin şi lui Dumitru Bolboceanu (Republica Moldova).

Lucrările indică diversitatea ca element definitoriu, iar valoarea ca pe o certitudine


Preşedintele juriului, Valentin Ciucă, a menţionat că au fost mari dispute în cadrul jurizării. Criticul susţine că „saloanele de artă din Republica Moldova indică o propensiune pentru noutate şi sincronizare”. „Este un proiect ambiţios, în cadrul căruia artiştii s-au regrupat spre a oferi imaginea corectă şi competitivă a artei din acest areal, recuperând şi confraţii de breaslă din alte ţări. Lucrările indică diversitatea ca element definitoriu, iar valoarea ca pe o certitudine. Expoziţia este un prilej de redescoperire a valenţelor creatoare ale neamului nostru”, a mai spus Valentin Ciucă.
Bienala a fost organizată de Ministerul Culturii, Uniunea Artiştilor Plastici, Muzeul Naţional de Artă, Direcţia cultură a Primăriei Chişinău şi Fundaţia Sturza. La expoziţie au participat artişti din 13 ţări – Franţa, Belgia, Olanda, România, Ucraina, Elveţia, Germania, Federaţia Rusă, Cehia, Slovacia, Kârgâzstan, Ţările de Jos şi, fireşte, Republica Moldova. Următoarea ediţie a bienalei va avea loc în 2011.

Ecaterina DELEU
Sursa: www.flux.md
Ediţia de Vineri Nr.200996 din 27 noiembrie 2009



Print | RSS

Comentarii: 0


Adauga comentariu



Introduceţi codul de control
Security Image   





  • Să se refere doar la articolul la care postează
  • Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
  • Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile cu limbaj neadecvat sau obscen!
  • Autorul comentariului este singurul responsabil (juridic) pentru conţinutul acestuia