Ion Tăbîrţă la 80 ani

Data: 20 Sep, 2010 / Categoria: arhiva-proiectelor / Vizualizari: 2262 / Comentarii: 0



Ion  Tăbîrţă la 80 aniexpoziţie personală
perioada: Septembrie 23 - 10 Octombrie, 2010
organizator: Uniunea Artiştilor Plastici din RM
locaţie: Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi
vernisaj: 23 Septembrie 2010, ora 15:00


Poster Invitaţie, avers Invitaţie, revers








Tudor Stavilă,

ION TĂBÎRŢĂ – OCTOGENAR



Au trecut peste două decenii de la trecerea în istorie a „artei angajate”, prin comenzi ministeriale sau ale Fondului de Arte, cu primat ideologic şi nu numai. S-au schimbat faţetele artei, tendinţele, revenind la final prin apropierea creaţiei de modă, uneori speculându-se printr-o originalitate excesivă. „Arta pentru artă” poate deveni un deziderat al timpurilor noastre, uneori fără mesaje sugestive, alteori doar o combinaţie pe pânză a linilor şi formelor, a petelor de culoare, care „posedă” o idee cifrată.

Ce este mai important că odată cu trecerea din viaţă a mai multor artişti plastici din trista perioadă sovietică, mai uităm şi de evenimentele care au marcat viaţa şi creaţia mai multor generaţii de plasticieni. Ion Tăburţă, cu expoziţia sa jubiliară, vine să ne amintească despre aceste evenimente.

Născut şi educat în Hlinaia transnistreană, din copilărie a fost martorul ocular al schimbărilor „epocale” ale colectivizării şi industrializării socialiste, momente care i s-au întipărit în memorie pentru toată viaţa. Poate din această cauză, devenind pictor, a realizat serii de stampe cu o tematică caracteristică epocii, sincer crezând în tot ceea ce realiza.
Şantierele de construcţii din Chişinău, Uzina de Tractoare, Termocentrala de la Cuciurgan au fost subiectele cele mai des întâlnite în creaţia plasticianului din anii 1970. Realizate în diverse tehnici ale graficii - linogravură şi litografie, xilogravură şi acvaforte, prin intermediul compoziţiilor, a peisajelor şi portretelor, I. Tăburţă a creat, practic, o panoramă ideologică a acestei epoci, reflectând istoricul evenimentelor, idealurile în care credea şi spera să fie realizate. Astfel, tradiţionalismul creaţiei şi lucrărilor artistului au devenit o faţetă a unei perioade, devenite istorie, care nu mai poate fi schimbată şi modificată, care rămâne în memorie aşa cum a retrăit-o şi reflectat-o plasticianul.

După anii 1980 în creaţie domină alte subiecte şi teme cum ar fi stampele consacrate lui Vasile Lupu şi Bogdan Hmelniţki, Dimitrie Cantemir şi Petru I, Mihai Eminescu şi Ion Creangă, Varlaam şi Petru Movilă în care s-au păstrat caracteristicile de bază şi maniera stilistică ale autorului.

Un loc aparte în creaţia plasticianului din această perioadă îl ocupă poeticul şi liricul arhitecturii căsuţelor din Morşin şi stradelele din Câmpina, mănăstirile şi bisericile Moldovei medievale, cartierele Chişinăului vechi – o variantă neaşteptată şi puţin specifică pentru creaţia lui I. Tăburţă.

Anume aceste criterii au devenit repere pentru următoarele opere create după 2000, când a avut loc ultima personală a artistului, arhitectura fiind substituită cu numeroase naturi statice executate în acuarelă, redate detaliat şi minuţios, păstrându-le coloritul sonor şi decorativ.

Maestrul s-a împlinit în cursul diverselor perioade: mai benefice şi mai puţin prielnice. Dar a realizat în permanenţă doar în ceea ce credea sincer, ce corespundea viziunii sale de om şi de artist, fără a avea îndoieli sau remuşcări.
Creaţia artistului este ceea ce realizează şi nicidecum faptul cum o credem şi interceptăm noi.

Chişinău,
14.09.2010


Comentarii: 0


Adauga comentariu



Introduceţi codul de control
Security Image   





  • Să se refere doar la articolul la care postează
  • Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
  • Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile cu limbaj neadecvat sau obscen!
  • Autorul comentariului este singurul responsabil (juridic) pentru conţinutul acestuia